bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

 

            Conceperea Piramidelor si-a avut originea in credinta desavarsita a egiptenilor in continuitatea vietii, in dainuirea puterii Faraonului. Desigur, realizarea unei asemenea constructii gigantice, de natura unei piramide, necesita existenta unei minti sclipitoare, care sa puna in practica calculele de nivel teoretic, sa materializeze sub aceasta forma conceptiile religioase,credintele poporului.Egiptenii erau niste minti sclipitoare ce cunosteau numerele pitagoreice. Ei insa, nu au avut cunostinte teoretice, ci doar empirice. In mileniul al IV-lea, contactele cu civilizatia sumeriana au provocat o adevarata mutatie in cea egipteana. Au fost imprumutate arta de a zidi cu caramizi, tehnica construirii corabiilor, motive artistice aparand totodata, brusc, scrierea. Foarte repede insa, civilizatia egipteana a elaborat un stil caracteristic, manifestat in toate creatiile sale.
             Construirea piramidelor reprezenta pentru egiptenii religiosi un fel de reinnoire a sursei creatoare prezente in evenimentul originar. Cele mai importante creati au avut loc in timpul primelor Dinastii. Creatiile respective au stabilit modelele pentru cele cincisprezece secole urmatoare: "Fixitatea formelor hieratice, repetitia gesturilor, a ispravilor efectuate in zorii timpurilor, sunt consecinta logica a unei teologii ce considera ordinea cosmica drept opera divina prin excelenta si vedea in orice schimbare riscul unei regresiuni in haos deci triumful fortelor demonice".

             Ridicarea uriaselor blocuri sculptate aveau aceeasi menire ce incununa si amplifica simbolistica religioasa: de a imortaliza evenimentele importante si de a reliefa ritualuri, de a ilustra chipuri considerate reprezentari divine (faraoni, regi). 

                                                                                                                                                                                                    O reprezentare originala o are arhitectura, sculptura si pictura egipteana (toate regasindu-se in constructia piramidala si, de asemenea, in mormintele egiptenilor). Mormintele se gaseau sub forma de mastrabale - la Sakara, la Meidum - si sub forma de piramide - cea a lui Keops, Khefren, Mykerinos. Motive arhitecturalese regasesc si in constructia templelor, care erau formate dintr-o curte interioara, o camera lupostala si un sanctuar.

              Sculptura egipteana cuprindea statui ce redau faraoni si animale. Statuia lui Yeser a fost construita din calcar si, este cea mai veche statuie in marime naturala din lume. Statuile de zei au fost construite din aur.
Complexul funerar era format din templul de sus si templul de jos (care era un receptacol, aici fiind imbalsamat trupul Faraonului).
Convingerea religioasa a egiptenilor a fost alimentata si de revarsarile anuale, la intervale regulate de timp, ale Nilului. Cand acesta inunda (de doua ori pe an), egiptenii ridicau piramide, considerand ca revarsarea apelor este un semn divin. Piramida avea o incarcatura spirituala, sufletul Faraonului urcand la cer pe raza de Soare. Picturile piramidale aveau unele trasaturi specifice: marimea personajelor era in functie de rangul lor social, faraonii si zeii avand statuile cele mai impunatoare. Capul si picioarele figurilor erau vazute din profil iar ochii, umerii si pieptul erau vazuti din fata. Barbatul avea pielea de culoare inchisa iar femeia avea pielea alba, caci culoarea avea o semnificatie aparte in realizarea picturilor piramidale. De exemplu, negrul simboliza fertilitatea, rosul reprezenta moartea, verdele era sinonim cu viata. Pictura era aplicata pe peretii mormintelor sub forma de fresca, egiptenii fiind cei care au inventat fresca. Picturi grandioase se considera a fi: "Gastele de la Meidum", "Doi credinciosi", "Scene de lupta ale Faraonului Tutancamon".
             Important de mentionat este faptul ca piramidele nu erau facute pentru frumusete. Egiptenii vorbeau doar despre placut, care echivala cu "ceea ce-i place zeului".  Iar zeului egiptean ii placea valorificarea, materializarea credintei in viata vesnica. Gasim, asadar, la egipteni, o indrazneata valorificare a mortii, moarte interpretata drept o transmutare exaltanta a existentei intrupate. Moartea desavarseste trecerea de la sfera neinsemnatului la cea a semnificativului. Mormantul este lacasul unde se implineste transfigurarea omului, caci mortul devine un "Akh", un "spirit transfigurat".

              Amurgul - in egala masura ca nasterea civilizatiei egiptene - va fi dominat de credinte si practici magice, al caror profund sens desemna continuitatea viata-moarte-transfigurare. Impresionanta este tendinta spiritului religios egiptean de a acorda o importanta extrema persoanei umane, ca replica virtuala a modelului exemplar (persoana Faraonului).
Piramidele ramane in istoria civilizatiei egiptene si a culturii omenesti in genere, drept opere grandioase, realizari de o perfectiune impresionanta ale mintii omenesti, imaginii vii, rezistente, ale unei conceptii adanc inradacinate in spiritul unui popor.
              "Copii ai Nilului", egiptenii raman o civilizatie, o cultura complexa, ce n-a incetata sa-i uimeasca pe istorici. Sun un exemplu concret al infinitei puteri de creatie, a fanteziei constructive, a materializarii unor credinte magice, tulburatoare, complexe. Ca oameni de azi, de maine ori de demult, din inceputurile timpului, egiptenii sunt ceea ce arata lumii ca sunt: eterni nomazi ai timpului calator, nomazi ce lasa urme adanci, incarcate de miracol si mister peste acest pamant.